Cu pași noi în Parlamentul României

1iulieips31

După Anul Nou, 1992, cu slujbele îndătinate și de o frumusețe unică, atât de Sfântul Vasile cel Mare, Botezul lui Iisus Hristos de către Ioan și chiar ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătorită în ziua de 7 ianuarie în fiecare an, cu stropii de aghiasmă pe hainele noastre și cu cânt de colindă, am pășit pe ușile Parlamentului României, într-un nou an de osteneli legislative.

Revederea a fost plină de bucurie!

Se vedea fața luminoasă a aleșilor poporului, care s-au bucurat de Sfintele Sărbători care hrănesc sufletul și inima și înnobilează făptură omenească.

Deci, pe 8 ianuarie 1992, în Camera Deputaților, la apel s-au prezentat din totalul de 390 de deputați, 250, fiind absenți 140 și doar 37 dintre ei motivați legal. Deci 103, au mai rămas de căruță sau la dorința soției, unii dintre ei au mai rămas pe acasă... ca să n-o prea supere. Așa se scuzau mucaliții, făcând cu ochiul pentru a fi înțeleși.

Primul lucru care s-a făcut a fost prezentarea Programului de activitate al Camerei Deputaților în perioada 8-10 ianuarie 1992, pe zilele de miercuri până vineri, adică 5 ore miercuri, 8 ore joi și 6 ore vineri în plenul Camerei și 4 ore în ședința Biroului Permanent, iar 4 ore în ședințe de examinare și avizare a comisiilor perma-nente.

Așadar, făcută suma, orele lucrate în cele 3 zile de lucru, avem un total de 27 de ore, adică peste 8 ore pe zi de lucru. Este după Codul Muncii. Dar altădată se depășeau, compensând, de altfel, când se pleca mai devreme de la unele lucrări.

Chiar în prima zi, un grup de deputați au întocmit un Proiect de Lege privind termenul de depunere a candida-turilor pentru alegerile locale din 9 februarie 1992, cerându-se prelungirea cu 7 zile din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, îngreunând deplasările în zonele importante ale țării, cu mențiunea expresă ca dezbaterea și aprobarea să fie făcute în procedură de urgență.

Pregătirile pentru alegerile locale erau în toi și se făceau cu febrilitate, mai ales că Magna Charta a Țării, Constituția, cea mult frământată, bocită, lălăită, înjurată și boicotată, stătea acum, ferm de strajă României.

Atât de mult preocupa această poveste cu alegerile locale pe deputați și senatori, încât o cam răreau pe la anumite ședințe, când, mai de voie, de nevoie, se înțelegeau tacit și fiecare formațiune politică își pregătea terenul, atât la orașe cât și la sate. Mai târziu am priceput graba pregătirii în vederea alegerilor democratice pe teritoriul României.

Auzeam de alegeri de primari la orașe și sate, de alegeri în Parlament, de senatori și deputați, uninominal sau pe liste ca și mărgelele pe ață... și câte alte vorbe pe care le rosteau colegii mei din toate direcțiile.

Când se vorbea despre votarea pe liste comune m-am apucat și am desenat un pisoi cu coada vâlvoi, întrebând un șoricel:

- Candidăm pe listă comună?

Atât alegerile locale cât și cele parlamentare și prezidențiale stârneau un interes percutant și vehement. Dacă până la votarea Constituției, lumea parlamentară era cam ”molâie”, o dată cu începerea candidaturilor pentru alegerile locale, toată lumea a devenit alertă.

- Cine votează candidații pe listă? întreabă un deputat, răstindu-se la mine, de parcă eram pe vreo listă.

- Veți vota toți, așa cum spune legea, în asemenea cazuri.

- Lege, ne-lege, s-o ia dracul, că toți vor să facă de capul lor. Cine crezi că va călca legea, înaintea tuturor?

- Nu știu!

- Cum nu știi? Cine calcă legea lui Dumnezeu mai întâi, se răcăduiește omul pus pe ”treabă”.

- Noi, adică eu!

- Păi vezi, acum e limpede cine calcă legile civile pe care noi le votăm?

- Nu-i limpede!

- Cum nu-i limpede, Părinte?

- Păi, tot noi!

- Care noi?

- Adică voi!

- Așa Părinte Calinic! Acum e limpede și cu noi și cu voi!

M-a surprins năbădăiosul deputat, care, din când în când, mai făcea astfel de scene și cu alții. Am intrat în ”logica” lui spre hazul celor care ascultau dialogul nostru de la mică distanță.

Când se depărta, a mai zis una ”capac”.

- Votăm tovărășește!

Când am auzit ultima vorbă, m-am apucat, fiind în pauză, să desenez pe o coală de hârtie, cam cum vedeam atunci povestea votării și chiar...tovărășește!

A urmat ședința, când deputatul Radu Ciuceanu a început cu interpelările.

Și așa a fost dimineață și a fost seară, la prima ședință în Parlament, după vacanța de Crăciun, Anul Nou și Bobotează!

Calinic Argeșeanul, Toată vremea-și are vreme, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2016

 

 

...: Home Știri și evenimente Cu pași noi în Parlamentul României