Mănăstirea Aninoasa

aninoasasept4

Hram: Sfântul Ierarh Nicolae  

localizare

Pornind din Câmpulung spre Berevoieşti urci, pe rând, două dealuri. Cel dintâi - situat între Râul Târgului şi Bughea, iar al doilea - între Râurile Bughea şi Bratia. Apare, deci, acelaşi “orizont înalt, ritmic şi indefinit, alcătuit din deal şi vale”5). Printre livezi cu fâneţe şi silişti de pruni resimţim şi mai mult specificul sufletului românesc, îmbinare de pastoral (cultura montană) şi agrar (preponderent în zona de câmpie). La numai 3 Km spre miazăzi de Berevoieşti, pe malul stâng al Râului Bratia, se află satul Aninoasa 6). La miazănoapte de acesta, alături de Berevoieşti, este situat şi satul Slănic. Vecinul de miazăzi al Aninoasei este Vlădeştiul, spre apus întinzându-se satele Bădeşti şi Petroşani, iar spre răsărit - Coteştiul şi Capul Piscului.

 

Mânăstirea Aninoasa 7) este ridicată pe malul stâng al Râului Bratia, în partea de răsărit şi miazăzi a satului, la aproximativ aceeaşi distanţă de şoseaua Piteşti-Câmpulung şi de cea spre Domneşti, Corbi şi Nucşoara.

Zidită iniţial la loc ferit, la poalele Carpaţilor, în mijlocul deselor şi întinselor păduri de anini, aşezarea sa spaţială, ca în cazul majorităţii mânăstirilor, era în concordanţă cu specificul activităţii spirituale desfăşurate aici.

Aninii (sau arinii), arbori înalţi şi drepţi, specifici zonelor umede, acoperă pe o distanţă destul de însemnată (chiar şi astăzi) lunca Râului Bratia, ei fiind suportul ori punctul de pornire pentru alegerea numelui satului şi al mânăstirii.

În perioadele fără ploaie, Râul Bratia8) îşi urmează cursul liniştit şi molcom în albia sa. La apariţia precipitaţiilor abundente apele aduc nisip şi pietriş des uzitat (în trecut) la construirea caselor.

Dacă în vechile hrisoave ale Cantacuzinilor9) şi Mavrocordaţilor10) este consemnată aşezarea mânăstirii pe un loc lipsit de fertilitate (“fără hrană şi fără venit”, “la loc sec şi neroditor”), astăzi sărăcia din trecut este uitată, sătenii practicând agricultura (meri, peri, porumb), zootehnia şi exploatarea pădurilor din zonă. Mânăstirea este situată chiar vizavi de Ocolul Silvic -administratorul celor aproximativ 18.000 ha pădure.

Deşi încadrat (astăzi) de casele de pe uliţele satului, locaşul de cult nu este stânjenit în desfăşurarea activităţii sale specific mânăstireşti, el fiind protejat de arhitectura ce te face să simţi că, intrând pe poarta mânăstirii, păşeşti pe un alt tărâm ...

Mănăstirea AninoasaMănăstirea AninoasaMănăstirea AninoasaMănăstirea AninoasaMănăstirea Aninoasa

5) Ibidem

6) Răuţescu, Ioan, pr.: Mânăstirea Aninoasa din judeţul Muscel”, Tipografia şi Librăria Gheorghe N. Vlădescu, Câmpulung Muscel, 1933, p.7;

7) Ibidem, p.10;

8) Ibidem, p. 8;

9) „Hrisovul lui Ştefan Cantacuzino din 1714 pentru milă de vinăriciu în dealul Urecheştilor din judeţul Râmnicu-Sărat, amintind şi pentru închinarea schitului de acolola Mânăstirea Aninoasa”, în Răuţescu, Ioan, pr., op. cit., Anexa Nr. 10, p. 229;

10) „Hrisovul lui Constantin Mavrocordat din 13 iulie 1732 privind la mila de vinărici în dealul Urecheştilor, amintind şi despre 1200 stânjeni de moşie în Voiceşti şi Urecheşti, pe care Mitropolitul Daniil i-a dăruit Aninoasii”, în Răuţescu, Ioan, pr. op. cit., Anexa 21, p.239.