Arhiepiscopia Argesului si Muscelului

Mă numesc, din mila Domnului, Calinic Constantin Argatu, născut în satul Cracăul-Negru, comuna Cracaoani, judeţul Neamţ, la 6 iunie 1944, din părinţi ortodocşi români: Elena şi Haralambie.

După absolvirea Şcolii Generale în satul Cracăul-Negru şi comuna Baltpţeşti, am urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamt, pe care l-am absolvit în anul 1964 de la Hristos.

Mi-am continuat studiile la Institutul Teologic Universitar Sibiu, pe care le-am absolvit în anul 1968 cu teza "Lupta profeţilor împotriva formalismului", susţinută la catedra de Vechiul Testament, cu profesorul Nicolae Neaga.

Am fost hirotonit diacon celib la 6 septembrie 1964, iar preot la 8 septembrie 1964 de catre Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului.

De la 1 octombrie 1964 la 1 septembrie 1966, am slujit ca preot paroh la parohia Tioltiur din protopopiatul Gherla, si apoi, prin transfer în interesul serviciului, la parohia Inau, protoieria Târgu Lapus, de la 1 septembrie 1966, pâna la 1 noiembrie 1971. În cele doua parohii am construit si restaurat biserici.

La cerere, dorind sa intru în viata monahala, am fost închinoviat la Manastirea Caldarusani din cuprinsul Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor, unde am stat din noiembrie 1971 pâna la 1 ianuarie 1974, îndeplinind diferite ascultari administrative.

Aici am fost tuns în monahism de actualul Mitropolit al Ardealului, Dr. Antonie Plamadeala, la 31 decembrie 1972, primind numele Calinic.

De la 1 ianuarie 1974 am fost transferat la Manastirea Cernica cu binecuvântarea Patriarhului Justinian, ramânând aici pâna la 1 august 1977. Încredintarile primite au fost de: muzeograf, secretar si preot slujitor.

La 27 septembrie 1975 am fost hirotesit protosinghel de Prea Sfintitul Roman Ialomiteanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor.

La 1 august 1977 mi s-a încredintat conducerea ca staret al Manastirii Sinaia, judetul Prahova, ramânând aici pâna la 1 martie 1981. În acest timp mi s-a conferit de catre Sfântul Sinod distinctia de arhimandrit pentru merite deosebite, hirotesia fiind savârsita de P.S. Roman Ialomiteanul, episcopul vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor.

De la 1 martie 1981, Patriarhul Iustin mi-a încredintat conducerea Manastirii Cernica în calitate de staret. În timpul ascultarii de staret la cele doua obsti monahale, s-au facut lucrari de restaurare integrala a complexelor muzeale prin consolidarile monumentelor istorice în urma cutremurului din 1977, restaurari de picturi murale, reînnoirea personalului monahal atât de greu încercat, gospodarind, de buna seama, si averea manastirilor încredintate.

În aceasta perioada de strictete si saracie, Manastirea Cernica, prin purtarea de grija a lui Dumnezeu si a Sfântului Calinic, a putut sa sprijine: restaurarea bisericilor din Balotesti - Ilfov, manastirile: Pasarea, Ciorogârla, Suzana, Zamfira, Sinaia, Polovragi, Govora, Toplita si alte schituri din tara s-au bucurat de roua binefacatoare a Cernicai, noi dând cu îmbelsugare daruri din buzunarul lui Dumnezeu si al Sfântului Calinic de la Cernica, încât ne mergea vestea ca suntem darnici.

În toamna anului 1985, la 30 septembrie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, vazând realizarile avute, m-a ales arhiereu vicar la Episcopia Râmnicului si Argesului, cu titlul de Argeseanul, stabilindu-se ca resedinta Manastirea Argesului, dorinta de inima a marelui Patriarh Iustin.

Consacrarea întru arhiereu si întronizarea au avut loc în ziua de 17 noiembrie 1985, în Catedrala Episcopala de la Curtea de Arges, confirmare primita si prin Decretul Prezidential 224/28 octombrie 1985.

În perioada 1985-1990, fiind împreuna lucrator cu P.S. Episcop Gherasim al Râmnicului si Argesului, în cele trei judete: Arges, Vâlcea si Olt, componentele Eparhiei, s-au desfasurat vaste lucrari de consolidare si restaurare a zeci si sute de manastiri si biserici monumente istorice care au suferit din pricina timpului si al cutremurelor din 1977 si 1986, cutremure care ne-au adus pagube enorme. Este greu de descris situatia în care ne-am aflat, si fortele morale si materiale consumate.

Privesc în urma cu spaima, dar si cu bucurie pentru ajutorul dat de Dumnezeu si harnicia preotilor de a tamadui ranile suferite.
Un gând sfânt de recunostinta pentru împreuna lucrarea cu P.S. Episcop Gherasim, si pentru aleasa cooperare cu Parintii slujitori ai Sfintelor Altare. A fost cea mai fructuoasa colaborare!

Dupa mutatiile social politice din 1989, gândul mai vechi si staruitor al Patriarhului Justin se împlineste în 1990, când Sfântul Sinod a aprobat reînfiintarea Episcopiei Argesului, iar la 4 aprilie 1990, Patriarhul Teoctist, prin Decret Patriarhal, mi-a încredintat organizarea, dupa legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, a Episcopiei reînfiintate, cuprinzând doua judete: Arges si Teleorman.
La 27 septembrie 1990, Adunarea National Bisericeasca, întrunita în Colegiu Electoral, m-a ales, prin vot secret, episcop titular al Episcopiei Argesului si Teleormanului, obtinând 74 de voturi din 91 posibile.

În primavara democratica a României, argesenii mi-au dat votul pentru a fi deputat independent în Parlamentul României, în prima legislatura, în cei doi ani si jumatate lucrând cu colegii deputati la legi noi, încununându-se cu elaborarea Constitutiei României democratice. Si acum am vie în minte grija cu care se lucra si marea responsabilitate de a pune Tara pe noi temelii democratice, exprimând omagiul Nostru tuturor colegilor din Parlamentul României!

Vazând greutatile mari în pastorirea Eparhiei, care se întindea din Carpati la Dunare, Duhul Sfânt mi-a poruncit sa propun Sfântului Sinod înfiintarea Episcopiei Alexandriei si Teleormanului în limitele administrative ale judetului Teleorman.
Parintele Patriarh Teoctist a îmbratisat cu caldura ideea, si a propus Sfântului Sinod aprobarea noii Eparhii. Tot prin Decret Patriarhal mi s-a încredintat organizarea structurii Eparhiei Alexandriei si Teleormanului, în calitate de episcop loctiitor pâna la alegerea actualului titular, P.S. Galaction Stânga, care a fost întronizat ca episcop la 1 septembrie 1996, spre marea bucurie a minunatilor oameni de soare ai Teleormanului, fiind si eu foarte multumit de acest dar al lui Dumnezeu! În aceasta perioada am facut câteva drumetii în Balcani. Pentru Albania am hirotonit pe Dumitru Tache Veriga care slujeste în orasul Korcea si zideste o biserica româneasca, cea mai mare din Balcani, dupa marturia ambasadorului României în Albania, Filip Teodorescu. Proiectul gratuit a fost oferit de I.P.J. Arges.

În grija Noastra au fost si mai sunt pentru pregatire teologica studentii din Albania, Macedonia, Basarabia.
Vazând aromânii din Balcani si din alte parti ale lumii ca am dragoste si ca sprijin cum pot identitatea aromâna, m-au ales ca mitropolit al tuturor aromânilor din Balcani, la Congresul aromânilor de la Freiburg, Germania, în iulie 1993. Pentru pregatirea personalului bisericesc, cu ajutorul lui Dumnezeu si a oamenilor de bine, am înfiintat Scoala de Cântareti Bisericesti de la Turnu Magurele si Curtea de Arges, Seminarii Teologice la Turnu Magurele, Pitesti, Curtea de Arges si Câmpulung Muscel, precum si Facultatea de Teologie "Sfânta Mucenita Filoteia" - Universitatea Pitesti, Arges, cu sectiile: Pastorala, Asistenta Sociala, Limbi Straine, Litere, Filozofie, Limbaj Mimico-Gestual si Arta Sacra. Astfel, învatamântul religios în Scolile de Stat din cuprinsul Eparhiei Argesului si Muscelului a fost acoperit integral cu absolventi ai Facultatii de Teologie din Pitesti - Arges.

În data de 12 iunie 2000 am primit titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universitatii din Pitesti.
Din anul 2002 sunt membru de onoare al Societatii Profesorilor de Muzica si Desen din România si vicepresedinte pe tara al Societatii pentru Învatatura Poporului Român.