Biserica "Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica", din satul Vâlcelele-Crâmpotani, comuna Merişani, Judeţul Argeş, este situată pe DN Piteşti - Curtea de Argeş, la aproximativ 6 km. stânga, de la indicatorul spre Vâlcele.

Acest spaţiu, binecuvântat cu cele şapte izvoare tămăduitoare, ştiut din moşi strămoşi a fost loc tainic de rugăciune, meditaţie şi tămăduire pentru înaintaşii noştri. Transmise pe cale orală, din generaţie în generaţie, sub formă de tradiţii locale, legendele despre acest loc sunt multe.

Tainic şi tămăduitor a fost acest loc pentru Mircea cel Bâtrân, Vlad Ţepeş, Mihnea Turcitul şi alţi domnitori şi pelerini care, în drumul lor de la Mănăstirea Cotmeana, spre Mănăstirile Tutana, Curtea de Argeş şi mai departe, se opreau aici pentru rugăciune, meditaţie şi pentru a bea din apa izvoarelor.

În lupta de la Rovine, Mircea cel Bătrân a otrăvit apele şi s-a retras la aceste izvoare unde apele au întărit şi energizat pe oştenii lui Mircea care au biruit puhoiul de oaste a lui Baiazid.

Alte legende amintesc de o pustnică oarbă care trăia pe aceste meleaguri. Atingându-se din întâmplare de apele unui izvor i-a revenit vederea. Minunea s-a petrecut şi cu Elisabeta Bădescu care, la 9-10 ani, şi-a pierdut vederea. Cu rugăciune la Bunul Dumnezeu, spălându-se cu apă de la izvoare, şi-a recăpătat vederea. Altă minune, încă vie în memoria bătrânilor locului, este istorisirea unui băiat mut care, arând cu tatăl său ogorul din apropierea pădurii, este trimis de tatăl său după apă. Copilul a ajuns la aceste izvoare, şi-a potolit setea şi, când s-a întors, tatăl a rămas uimit văzând că băiatul vorbeşte.

Vindecarea unor boli de piele, paralizie, boli digestive şi cancer au făcut ca oamenii care au beneficiat să-i mulţumească Bunului Dumnezeu ridicând acest Sfânt Altar de închinare.

Valerica Lungu, cea care asculta legendele de la mama sa Elisabeta şi de la naşa Miţa, impresionată de ceea ce auzea, este ctitorul acestei Sfinte Biserici. În cartea pe care a scris-o mărturisea: Intrând pe Valea Radului, unde se află "Pârâul de Leac" intrii parcă în "ţinutul primordial", pus spre conservare.

Unele tradiţii sunt precreştine. Aici oamenii se întâlneau în mare tăcere, în templul tăcerii, cu Îngerul Pământului, care din izvorul divin dădea apa Îngerului Apei pentru sănătatea lor, apoi Îngerul Aerului o ridica deasupra lumii, dăruind-o Îngerului Focului care o dădea Soarelui pentru a-i păstra moleculei nemurirea în Inima Universului. La "Pârâul de leac", unde am găsit crucea cu numele celor care au trecut pe acolo, o altă cruce mai veche fiind mistuită şi ajunsă în pământul din care venea, Dumnezeu a intervenit mereu şi a păstrat credinţa!

Preot slujitor Dan Florin Obrocea (0730010710); Preot slujitor Daniel Gligore (0730010705) Ghid D-na Catalan Maria (0724945270)

Documentar despre apa

Biserici cu ape şi izvoare Tămăduitoare

Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus, com. Voila, jud. Braşov – izvor şi fântâna tămăduitoare;
Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Carpinet, jud. Bihor – izvorul "Izbuc";
Biserica din Seuca (catolică), lânga Târnaveni, jud. Cluj – apariţie a Maicii Domnului;
Mănăstirea Prislop, sat Silvaşu de Sus (Haţeg), com. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tămăduitor (tot aici se află şi mormântul părintelui Arsenie Boca, încă necanonizat);
Mănăstirea Râmeţ, com. Râmeţ, jud. Alba – izvor tămăduitor în paraclis;
Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Alba – izvor tămăduitor;
Schitul Călugăra, com. Ciclova Montana (Oraviţa) – izvor tămăduitor în biserica;
Mănăstirea Izvorul Miron, sat Româneşti, com. Tomeşti, jud. Timiş – izvor tămăduitor cu ape termale;
Manastirea Săraca, com. Semlacu Mic, jud. Timiş – izvor tamaduitor;
Schitul Vasiova, oraşul Bocşa, jud. Caraş Severin – izvor tamaduitor în capelă;
Schitul Valiug de pe Muntele Semenic, jud. Caraş Severin – lac sfânt;
Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt - izvor tămăduitor;
Schitul Pătrunsa, com. Bărbăteşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor;
Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (Izvorul Frumos);
Mănăstirea Bistriţa, com. Costeşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peştera Sf. Grigorie (Vânturăriţa), Galeria Asceţilor;
Mănăstirea Frăsinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic);
Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoeneşti, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paşte;
Biserica Catolică din Cacica, jud. Suceava – izvor tămăduitor;
Schitul Horaicioara, com. Crăcăoani, jud. Neamţ – izvor tămăduitor;
Fântâna din satul Smeeni – apă tămăduitoare;
Biserica "Grecească", Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor;
Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanţa – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei);
Mănăstirea "Peştera Sf. Ap. Andrei" , comuna Ioan Corvin, jud. Constanţa – izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei);
Mănăstirea Cetăţuia, com. Cetăţeni, jud. Argeş – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data "Izvorului Tămăduirii" pâna la 15 august, "Adormirea Maicii Domnului";
Mănăstirea Robaia, com. Muşăteşti, jud. Argeş – izvor tămăduitor;
Mănăstirea Nămăieşti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeş – izvor tămăduitor;
Biserica "Sf. Nectarie Taumaturgul şi Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac", sat Vâlcele/Crâmpotani, com. Merişani, jud. Argeş (DN Piteşti – Curtea de Argeş) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regula "tăcerii" pe o raza de 1 km de jur împrejur);
Fântâna din satul Prodăneşti, com. Ioneşti, jud. Argeş – apă tămăduitoare;
Fântâna din satul Glâmbocu (lângă Piteşti), jud. Argeş – apă tămăduitoare;
Mănăstirea Ghighiu (lânga Ploieşti) – izvor tămăduitor;
Biserica din satul Parepa-Rusani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935);
Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti – izvor tămăduitor (la intrare);
Biserica "Sf. Gheorghe - Mărţişor" – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Mănăstire Văcăreşti, în apropierea benzinăriei de la Big Berceni);

Locul tăcerii unde sunt aşezate pe Pârâul de Leac cele şapte izvoare este ca o catedrală naturală ale cărei turle se ridică maiestuos din coroanele copacilor, poleite de picături minuscule ale razelor soarelui, care apoi coboară înăuntrul catedralei în zeci de frumoase culori, scăldând în lumină toate creaturile care se află în ea.

Se răcoresc puţin în apa izvoarelor, intră în contact cu pământul, binecuvântează din nou apa, unind forţa puterii energiei pământului şi cerului în molecula ei.

Taina izvoarelor şi a locului, care se păstrează din moşi strămoşi, este tăcerea. Fiecare credincios care vine să ia apă, atât la dus, cât şi la întors, de la intrarea în pădure până la Biserică, să se roage cât mai mult Bunului Dumnezeu, având certitudinea că: "Toate câte cere şi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea" (Marcu 11, 24)

Să venim aşadar în Biserica Ta, Doamne, "Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumin?" (Psalmul 35, 9), să iertăm toate cele ce avem pentru ca şi noi să fim iertaţi, să binecuvântăm pe cei ce ne blesteamă şi să ne rugăm Bunului Dumnezeu pentru toţi, după îndemnul Sfântului Apostol Pavel:

"Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri, pentru toţi oamenii, Pentru împăraţi şi pentru toţi care sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem viaţa paşnică şi liniştită întru toată cuvioşia şi buna-cuviinţă, Că acesta este lucru bun şi primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină.

Căci unul este Dumnezeu, unul este şi Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni: Omul Hristos Iisus, Care S-a dat pe Sine preţ de răscumpărare pentru toţi, mărturia adusă la timpul său." (I Timotei 2, 1-6)

Ocrotitorii acestui Sfânt Aşezământ

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica

Sfântul Calinic (născut pe 7 octombrie 1787 în Bucureşti) a fost un neobosit organizator, constructor şi restaurator de biserici, binecuvântat de Dumnezeu cu darul dumnezeiesc al facerii de minuni.

Pentru nevoile bisericilor, Sfântul Calinic a înfiinţat cu mijloace proprii tipografia "Kallinik Rîmnik" în 1861.

Episcopul Calinic a fost şi un însufleţit patriot. A participat la Adunările obşteşti ale ţării şi a fost deputat în Divanul ad-hoc, care a pregătit Unirea Principatelor.

Pentru curăţia vieţii sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca să fie trecut în rândurile sfinţilor, cu prăznuire pe 11 aprilie.

Sfântul Nectarie din Eghina

Sfântul Nectarie din Egina (n. 1 octombrie 1846 la Silivri, în Tracia, d. 8 noiembrie 1920 la Atena) a fost episcop de Pentapole şi ctitor al mănăstirii "Sfânta Treime" din insula Egina.

La data de 20 aprilie 1961, Patriarhia Ecumenică din Constantinopol a recunoscut cultul de care se bucura deja sfântul şi l-a proclamat sfânt al Bisericii, cu pomenirea pe 9 noiembrie.