....... De cele mai multe ori, pe parcursul istoriei, noi avem prilejul de a ne fixa în memorie anumite imagini si în domeniul portretisticii. Uneori este destul de complicat sa-ti imaginezi cum ar fi aratat un personaj istoric daca nu avem alte indicii decât sumare descrieri.
Asupra portretului lui Stefan cel Mare ce am putea spune oare?
....... Prin anul 1881, dupa anumite cercetari la monumentele istorice din nordul Moldovei, marele episcop al Romanului, carturarul academician Melchisedec a descoperit Tetraevangheliarul de la Manastirea Humor, din anul 1473.
....... Pe una din filele celebrei carti a descoperit o miniatura de o rara frumusete care înfatisa pe Maica Domnului cu pruncul Iisus, având în partea de jos, în genunchi pe Stefan cel Mare, oferindu-i cu piosenie darul sau de inima, Tetraevangheliarul.
....... Extrem de rare sunt aceste imagini de adânca prosternare ramase noua pâna astazi.
....... Nu vom uita sa mentionam, ca în Tara Româneasca exista o asemenea pictura în Biserica Domneasca din Curtea de Arges, unde Nicolae Alexandru Basarab se afla, de asemenea asezat în genunchi în fata lui Iisus, imagine cu o suta de ani mai veche.
....... N-as crede ca Stefan cel Mare n-a vazut Argesul cu cea mai veche biserica din sud-estul Europei, precum a vazut-o Alexandru cel Bun vizitându-l pe Mircea cel Batrân. Si cred ca agerului domn nu i-a scapat din privire, atitudinea de piosenie a basarabului domn, ce poate fi vazut de oricine intra în celebra ctitorie domneasca argeseana.
....... Ş`apoi mesterii miniaturisti umblau prin tara mai mult ca noi si aveau ochi sa vada si inima sa lucreze întru buna si sfânta credinta.
....... Asadar, la 13 noiembrie 1881, marele carturar Melchisedec îsi exprima opiniunea ca miniatura de pe foaia Tetraevanghelului descoperit la Humor este "adevaratul si autenticul portret al marelui Stefan!" (În "Analele Academiei Române", Mem. Sect. Ist., seria a II-a, tom IV, 1881-1882, p. 19).
....... Pâna atunci, chipul lui Stefan cel Mare era dupa o litografie fantezista a lui Gheorghe Asachi executata dupa o pictura din secolul al XVIII-lea si mai ales dupa tabloul votiv al bisericii din Badeuti.
....... Se stie ca episcopul Melchisedec a avut mult de furca chiar cu personalitatile academice în privinta descoperirii si opiniei sale atât de importanta. B.P. Hasdeu s-a opus vehement la început opiniei lui Melchisedec, dar în cele din urma a fost si el de acord, ca "dupa cum pâna aici portretul lui Stefan era portret cu barba, de asemenea de aici înainte cel fara barba ramâne portretul lui pâna la proba plauzibila contrarie!" ("Analele Academiei Române" ..., p. 59).
....... În cele din urma portretele viteazului voievod au retinut atentia istoricilor artei medievale românesti cum ar fi: G. Bals, N. Iorga, O. Tafrali. Dar cea care a facut un studiu complet asupra picturilor, miniaturilor, broderiilor si sculpturilor a fost cunoscuta cercetatoare Teodora Voinescu! (vezi Teodora Voinescu, Portretele lui Stefan cel Mare în arta epocii sale, în Cultura moldoveneasca a timpului lui Stefan cel Mare, Bucuresti, Editura Academiei, 1964, p. 463-478).
....... Vom reaminti aici ca prin anul 1538, când sultanul Soliman Magnificul a ocupat timp de doua luni, orasul si Cetatea Sucevei, turcii au profanat bisericile lui Stefan mai ales, scotându-i ochii din tabloul votiv, asa cum se vede mai ales în biserica din Arbure, unde în inscriptie se spune: "Turcii, facatori de rele, au distrus!" (Ion I. Solcanu, Datarea ansamblului de pictura de la biserica Arbure, I Tom. XII, 1975).
Deci turcii au scos nu numai ochii lui Stefan din portretele votive ci au scobit si crucea de pe bisericile pe care le închina lui Dumnezeu sau Maicii Domnului ca si ctitor, dupa cum se vede în pictura din 1488 din biserica Sfântul Ilie de la Suceava.
....... Asa se pot vedea portretele votive din bisericile stefaniene din Voronet, Patrauti, Sfântul Nicolae - Radauti, Sfântul Nicolae din Dorohoi.
....... Se stie ca cele doua portrete ale lui Stefan cel Mare din biserica Voronetului precum si cel din Tetraevangheliarul de la Humor nu sunt puse la îndoiala, fiind cele autentice cu adevarat. Se vede deslusit ca zugravii care au pictat pe marele Stefan l-au cunoscut personal, desi distanta ca ani între cele doua picturi este de 20 de ani, chipul lui apare: " o figura plina, rotunda, cu fruntea larga, cu sprâncene groase, dar frumos arcuite care strajuiesc ochii albastri cu nasul drept si subtire, sub care o mustata deasa acopera buza de sus, cu o barba putin voluntara. Acest chip care exprima seninatate si blândete, tânar în portretul de pe foaia din evangheliar, mai vârstnic în pictura voronetiana, dar viguros în ambele, este încadrat într-un suvoi de plete blonde care acopera gâtul si umerii asa cum, si astazi, în regiunile de munte, unde portul nostru stramosesc s-a pastrat nealterat, mai poarta batrânii satului. Pe cap voievodul are coroana cu fleuroni, bogat împodobita cu pietre scumpe, împrumutata de înaintasii tarii, poate de Bogdan I, din costumul ceremonial al curtii apusene. Aceeasi coroana cu fleuroni o poarta voievodul si în singurul portret sculptat; în pisania votiva realizata în marmura alba de pe turnul pentru corabii (arsana) de la Manastirea Vatoped!" (vezi Ion I. Solcanu, Portret în istorie, Manastirea Putna, 2003, p. 127-128).
Manastirea Dobrovat, de lânga Iasi, ultima ctitorie a ilustrului domn Stefan, pastreaza un reusit portret al marelui voievod. În mod sigur, zugravul a putut vedea epitrahilul brodat care exista la manastire, broderie care arata trasaturile chipului lui Stefan descrise mai sus.
....... Asadar, pentru cine vrea sa stie mai mult, poate singur compara tablourile votive de la celebrele ctitorii: Voronet, Sfântul Ilie - Suceava, Sfântul Nicolae - Radauti, Dobrovat - Iasi precum si Tetraevangheliarul de la Humor.
....... Portretul pe care îl avem noi astazi este cunoscut de peste 140 de ani si este cel de pe foaia Tetraevangheliarului de la Humor din 1473, descoperit de eruditul carturar Melchisedec al Romanului.
Asa s-a impus si în icoana zugravita cu prilejul canonizarii de catre Biserica Ortodoxa Româna, în iunie 1992.
....... Asa lucreaza Dumnezeu întru sfintii Sai!

---

	CALINIC
	Episcop al Argeşului şi Muscelului