JUDEŢUL ARGEŞ

---

DATE GENERALE

Se afla în partea central-sudica a tarii.
Este traversat, la jumatate, de paralela 45o latitudine nordica si strabatut, în partea de est, de meridianul 25o longitudine estica.

Are 6801kmp (2,9% din suprafata tarii).Populatia : 675.727 (la 01.01.1998).
În judet se afla trei municipii -Pitesti, Câmpulung si Curtea de Arges, trei orase - Mioveni, Costesti, Topoloveni si 93 de comune.

Resurse naturale: zacaminte de hidrocarburi (titei si gaze de sonda), carbuni (lignit), calcar, ape minerale, sare, gips, resurse hidroenergetice, paduri, fânete si pasuni.
De la nordul spre sudul judetului sunt reprezentate gradat, toate marile forme de relief: munti, dealuri, câmpie. Predomina zonele deluroase ( mai mult de jumatate din suprafata).
Industria detine rolul principal în economia judetului. Dominante sunt ramuri ale industriei grele, constructii de masini, petrochimie, exploatari forestiere, prelucrarea lemnului.

Agricultura judetului se desfasoara pe o suprafata de 349 mii ha, din care 180 mii ha terenuri arabile, 110 mii ha pasuni si fânete si 59 mii ha vii si livezi.
Fondul forestier ocupa în judet o suprafata de 289 mii ha, (42,5% din suprafata sa totala), 95% din paduri se gasesc în zona de munte si deal.

Reteaua de cale ferata însumeaza 198 km, iar cea rutiera 2.948 km, din care 427 km drumuri nationale, 740 km drumuri judetene si 1.781 km drumuri comunale.
În judet exista peste 26.500 agenti economici din care 25 cu capital integral de stat, 127 cu capital integral cooperatist, 395 cu capital mixt (cu participare straina), 120 cu capital integral strain, iar restul cu capital privat autohton (date la nivelul anului 1998).

CRONOLOGIE ISTORICA

1.000.000 - 100.000 î.Hr. (paleoliticul inferior)- Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând "culturii de prund" (oldowaiana), dintre cele mai vechi din România, iar pe Valea Argesului, unelte apartinând "culturii abbevilliane".

sec.II î.Hr. -Este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni, la poalele mutelui Cetatuia.

106- 271 d.Hr. - Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia imperiala romana Dacia Felix.

193-211 -Împaratul Septimius Severus construieste Limes Transalutanus, care strabatea judetul Arges în diagonala, de la nord-est spre sud -vest. Limesul era aparat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argesan ( Scarisoara-Rucar, Jidava, Purcareni, Albota, Sapata de Jos, Fâlfani, Urlueni).

245-247 - Împaratul Filip Arabul abandoneaza sistemul de aparare de pe Limes Transalutanus în urma atacului carpilor ( daci liberi care au dat numele lor muntilor Carpati).

sec. IV - Împaratul Constantin cel Mare construieste "limes-ul" numit azi Brazda lui Novac de Nord, care strabate judetul Arges de la vest la est, intersectând Limes Transalutanus, în satul Urlueni.
1247, iunie 2 -Diploma Cavalerilor Ioaniti atesta existenta voievodatului lui Seneslau în Arges, Muscel si Dâmbovita cu extensie la nord de Carpatii Meridionali, în Tara Fagarasului.

1290 -Începerea unificarii Tarii Românesti de catre legendarul voievod Radu Negru.

1300- Prima atestare documentara a orasului Câmpulung.

-În prima jumatate a secolului al XIV-lea la Poenari se construieste o puternica cetate de tip bizantin cu turnuri circulare, extinsa în vremea domnitorului Vlad Tepes (1456-1462).

1310-1352- Domnia lui Basarab I, întemeietorul Tarii Românesti, cu resedinta la Curtea de Arges si Câmpulung.

1330, sept.- nov.- Campania Regelui Ungariei Carol Robert de Anjou împotriva lui Basarab I, ocazie cu care Cetatea Argesului este asediata.

-nov. 9-12 - Victoria lui Basarab I, de la Posada, împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, în urma careia Tara Româneasca si-a cucerit independenta( pâna la acea data, între cele doua state exista o relatie de vasalitate).
1351-1352- Basarab I contruieste Biserica Domneasca din Câmpulung.

- La Curtea de Arges se începe zidirea Bisericii Domnesti Sf.Nicolae decorata, ulterior, între 1364-1366, cu picturi murale în interior.

1359 mai-Patriarhia din Constantinopol recunoaste existenta Mitropoliei Tarii Ramânesti cu sediul la Curtea de Arges. Primul mitropolit: Iachint de la Vicina.

1377-1388 - Domnitorul Mircea cel Batrân ctitoreste Manastirea Cotmeana.

1388 mai 20- Prima mentiune a orasului Pitesti într-un act oficial se gaseste în hrisovul dat de Mircea cel Batrân prin care se daruia Manastirii Cozia o moara în "hotarul Pitestilor".

1395 mai 17- Batalia de la Rovine, pe Valea Argesului, a adus victoria lui Mircea cel Batrân împotriva sultanului Baiazid I Ildârâm ( Fulgerul). Cetatea Argesului a fost arsa de turci.

1462 nov- Vlad Tepes, în retragere spreTransilvania din fata atacului turcilor, a fost capturat de unguri în apropiere de Piatra Craiului si închis la Pesta timp de 13 ani.

1512-1517 - Neagoe Basarab construieste Biserica Episcopala din Curtea de Arges, unul dintre cele mai reprezentative monumente de arta medievala din România si din întregul sud-est european.

1521 iunie 29-30 -Este redactat primul document care s-a pastrat în limba româna: Scrisoarea lui Neacsu de la Câmpulung catre judele Brasovului, Johannes (Hans) Benckner.

1526 - Zugravul Dobromir din Târgoviste termina pictura murala interioara a Bisericii Episcopale din Curtea de Arges.

1600 noiembrie 25- Înainte de a parasi tara Mihai Viteazul a opus o ultima rezistenta, la Curtea de Arges, armatelor poloneze venite sa-l înscauneze pe Simion Movila.

1642 - Se tipareste la Câmpulung prima carte în limba româna cu continut moral-filozofic: Învataturi peste toate zilele alese pe scurt.

1643- Este mentionata existenta unei "mori" (fabrici) de hârtie la Câmpulung.

1669 - Domnitorul Antonie Voda din Popesti a înfiintat la Câmpulung o scoala domneasca cu predare în limba româna, unde învatau copii din toate straturile sociale.

1714 oct.19-nov.8- Regele Carol al XII-lea, în drum spre Suedia (venind din Turcia), a poposit la cula boierilor Budisteanu, de lânga Pitesti, timp în care a fost supravegheat atent de diplomatia europeana.

1716-1812- În timpul razboaielor ruso-austro-turce orasele Pitesti, Curtea de Arges si Câmpulung au fost puncte de concentrare, aprovizionare si trecere a trupelor imperiale austriece; ca urmare, ele au fost tinta atacurilor distructive ale armatelor otomane.

1821 mai 21- Parasit de capitanii sai, Tudor Vladimirescu, capetenia revolutiei din 1821, este arestat la Golesti de Iordache Olimpiotul si executat la Târgoviste.

1826 - Dinicu Golescu reînfinteaza scoala de la Golesti aducând profesori pe Florian Aaron si Ion Heliade Radulescu.

1827 - Se înfiinteaza, în saloanele conacului de la Golesti, din initiativa lui Dinicu Golescu si a lui Ion Heliade Radulescu, "Societatea literara", cu un larg program de promovare a culturii românesti, precum si cu un program politic de reforme.

1838 - Se înfiinteaza primele scoli rurale argesene cu durata de 4 ani.

1848 - Printre conducatorii Revolutiei de la 1848 din tara Româneasca se numara si membrii familiilor Bratianu si Golescu : Dumitru Bratianu si I.C.Bratianu, Al.G.Golescu (Arapila), Stefan Golescu, Nicolae Golescu, Alexandru Golescu(Albu), Radu Golescu precum si I.D.Negulici, C.D.Aricescu.

1849-1851- Dumitru Bratianu face parte din conducerea a doua asociatii revolutionare europene: "Asociatia româna pentru conducerea emigratiei"(cu sediul la Paris) si " Comitetul central democratic european" ( cu sediul la Londra).

1866 - Generalul Nicolae Golescu este unul dintre cei teri membri ai Locotenentei domnesti care a asigurat interimatul între abdicarea domnitorului Al.I.Cuza si urcarea pe tron a lui Carol I.
-I.C.Bratianu îl însoteste pe principele Carol în calatoria sa (incognito) din Germania în România.

1872- Se inaugureaza calea ferata Bucuresti - Pitesti.

1874- Intra în expoatare curenta linia ferata Pitesti - Vârciorova.

1876 iulie- Se formeaza un guvern liberal în frunte cu I.C.Bratianu, care va conduce tara pâna în 1888.

1909- Ionel I.C.Bratianu, fiul lui I.C.Bratianu, preia conducerea Partidului National Liberal( pâna în 1927, când moare).

1914 ian.4/17- I.I.C.Bratianu devine prim-ministru; el are rolul determinant în dezbaterile din Consiliul de coroana de la Sinaia, care hotaraste neutralitatea României în primii ani ai razboiului mondial. Timp de doi ani I.I.C.Bratianu va negocia cu Antanta conditiile intrarii în marea conflagratie.

-sept.27/oct.10- Regele Carol I moare si este înmormântat la Biserica Episcopala din Curtea de Arges.

1916 aug.14/27 România intra în conflagratie alaturi de Antanta, declarând razboi Austro-Ungariei.

-sept.-nov.-Batalia de la Valea Mare- Pravat (vezi monumentul de la Mateias).

1916 oct.-1918nov. -Întregul judet Arges este ocupat de trupe straine(austro-ungare si germane).

1918 dec. -Învatatorul Ion Mihalache din Topoloveni creeaza Partidul Taranesc.

1926 oct.10- In fiinta Partidul National Taranesc prin fuziunea Partidului Taranesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul National Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Cei doi sunt copresedinti ai noului partid, a carei titulatura era Partidul National Taranesc(P.N.T.).

1927 iulie 7- Moare regele Ferdinand I si este înmormântat în Biserica Episcopala din Curtea de Arges.

-nov.24- Moare I.I.C.Bratianu, care este înmormântat la mosia "Florica" de lânga Pitesti în biserica familiei.

1934 nov. 21- Ion Mihalache devine pentru scurt timp unic presedinte al P.N.T.

1939- Dupa ocuparea si împartirea Poloniei între Germania si U.R.S.S. o parte dintre refugiatii polonezi (civili si militari) îsi gasesc adapost si în localitatile argesene.

1944 aug. - Din acest moment România intra în sfera de influenta sovietica, care va impune regimul totalitar condus de comunisti; va dura pâna în decembrie 1989.

1944-1962 - În muntii judetului Arges (Muntii Fagaras) au actionat grupuri de rezistenta armata anticomunista.

1947, iulie 14 - Ion Mihalache (împreuna cu alti fruntasi taranisti) este arestat de autoritatile comuniste, la Tamadau, în momentul în care se pregatea sa paraseasca tara pentru a conduce, în emigratie, un guvern democratic. Judecat formal si condamnat, a murit în închisoarea de la Rânicu Sarat la 5 februarie 1963.

1949-1952 - În închisoarea politica de la Pitesti are loc un experiment de o sumbra originalitate, care urmarea distrugerea prin tortura psihica a detinutilor ("Experimentul Pitesti").

1958 - Încep lucrarile la Hidrocentrala de la Vidraru, pe cursul superior al râului Arges, terminate în 1966 ( cea mai mare hidrocentrala de pe râurile interioare din România).

1962 - S-a înfiintat Institutul de Învatamânt Pedagogic din Pitesti cu durata de 3 ani; printre primii profesori s-au numarat Serban Cioculescu, Gabriel Tepelea si Gh.Vrabie(laureat al Premiului Herder).

1966 - S-au împlinit o suta de ani de activitate corala în Pitesti; a luat fiinta Corala "D.G.Chiriac".

1966-1970 - Intra în functiune Uzina de negru de fum din Pitesti(1966), Rafinaria de titei(1968) si Combinatul petrochimic (1969) - astazi ARPECHIM.

1967 - Intra în productie Fabrica de motoare electrice Pitesti.

1967- 1976 - În aval de hidrocentrala Vidraru se construiesc alte 14 microcentrale, iar în amonte - doua.

1968 aug.20 - Se inaugureaza Uzina de autoturisme Pitesti ("Dacia"), prima uzina cu acest profil din România ( licenta Renault).

1969-1972 - Se constrieste autostrada Pitesti-Bucuresti care a intrat în expoatare curenta în 1973.

1972 - S-a dat în folosinta Sala Sporturilor din Pitesti;

A luat fiinta Corul de camera "Ars Nova" din Pitesti.

1973 - S-a inaugurat la Pitesti Spitalul Judetean .

1970-1974 - Se construieste Transfagarasanul (91,5 km), sosea montana ce traverseaza zona alpina a muntilor Fagaras ( cota de altitudine maxima 2.045 m).

1977-1978 - S-a modernizat localul Teatrului "Al.Davila" din Pitesti.

1978 - La Întreprinderea mecanica "Muscel" din Câmpulung sunt fabricate primele autoturisme de teren "ARO", echipate cu motoare Diesel.

1985 - S-a dat în folosinta Bazinul Olimpic de Înot (acoperit) din Pitesti unde se organizeaza curent competitii interne si internationale.

1990 - Din acest an patrimoniul urbanistic al judetului Arges s-a îmbogatit cu multe edificii care adapostesc institutii bancare, economice si de învatamânt, cum ar fi: Directia Judeteana a Finantelor Publice, Banca Comerciala, Rectoratul Universitatii din Pitesti.

1996 - S-a inaugurat Centrul de Diagnostic si Tratament, prima unitate sanitara cu acest profil, cu capital integral de stat.

DATE SINTETICE

economie, stiinta, cultura, arta, turism

-În domeniul industriei, ramurile cu cea mai mare pondere sunt: extractiva a petrolului si carbunelui, petrochimica, constructoare de masini, energie electrica si termica, combustibili nucleari, electrotehnica si electronica, expoatarea si prelucrarea lemnului, industria portelanului si faiantei, materialelor de constructie, textila si a produselor textile, încaltamintei, alimentara si a bauturilor.

-În domeniul agriculturii, mai mult de jumatate din suprafata agricola a judetului este teren arabil. Restul este ocupat cu livezi, pepiniere pomicole, vii, pasuni si fânete. Principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grâu si secara. Importanta agriculturii în judet este evidentiata si de existenta a trei institute de cercetare de importanta nationala: Institutul de cercetari pomicole Maracineni, Institutul de cercetari agricole Albota, si Institutul de cercetari hori-viticole de la Stefanesti.

-Exista conditii favorabile dezvoltarii zootehnice, în special în ceea ce priveste cresterea bovinelor, ovinelor si pasarilor.

-În domeniul comertului si al prestarilor de servicii exista tendinta unor mutatii structurale, cu pondere ridicata în sectorul privat - acesta fiind de peste 70% din totalul activitatii.

-Activitatea de învatamânt se desfasoara în 459 de gradinite, 487 scoli primare si gimnaziale, 36 licee, 27 scoli profesionale.

-Exista doua universitati din care una de stat si una particulara.

-În domeniul sanitar, judetul dispune de o retea de 170 spitale si dispensare cu aproape 5.400 paturi.

-În plan cultural functioneaza : Teatrul "Alexandru Davilla" în Pitesti, 6 case de cultura, 194 camine culturale, o biblioteca judeteana cu peste 400.000 de volume, 98 biblioteci publice în localitatile judetului si o retea de cinematografe.

Obietive turistice:

În municipiul Pitesti: Muzeul Judetean Arges, Galeria de Arta, Galeria de Arta Naiva, Galeria de Arta "Metopa", Biserica Domneasca "Sf.Gheorghe", Biserica "Sf.Vineri", Schitul Trivale, Parcul Trivale, Expoparc, Parcul "Strand", Poarta Eroilor.

În municipiul Curtea de Arges: Ansamblul Curtii Domnesti, Biserica Manastirii Curtea de Arges (episcopala), Fântâna Mesterului Manole, Muzeul Orasenesc.

În municipiul Câmpulung: Ansamblul feudal "Negru Voda", Biserica Domneasca, Biserica Sf.Gheorghe, Biserica Subesti, Muzeul Orasenesc, Castrul roman Jidava.
Printre celelalte obiective turistice remarcam: Casa memoriala "Liviu Rebreanu" din comuna Stefanesti, Complexul muzeal Golesti, biserica Tutana din Baiculesti, cetatea Poenari ( pe muntele Cetatuia, lânga barajul Vidraru), Mausoleul Mateias ( din Valea Mare-Pravat), Casa memoriala "George Topârceanu", rezervatia naturala de narcise de la Negrasi, baile termale de la Bughea de Jos, Bradet si Bârla, cabanele "Valea cu Pesti", "Cumpana", "Voina", "Pestera Dâmbovicioara ", "Capra", Parcul dendrologic de la Mihaesti si altele.

INTINERAR PRIN SPATIU SI TIMP

Ca toate judetele de la poala sudica a Carpatilor Meridionali, si Argesul ( care si-a luat numele de la râul ce-l strabate) are o forma alungita pe linia nord-sud. El acopera 2,9% din suprafata tarii, fiind al 11 -lea în ordinea marimii. Situat în bazinul Argesului superior, se învecineaza la nord cu judetele Sibiu si Brasov, având ca limita de despartire crestele înalte ale Muntilor Fagaras ( cel mai înalt masiv muntos din România) si Pietrei Craiului; la est cu judetul Dâmbovita., având ca limita culmile masivului Leaota, zonele deluroase si de câmpie; la sud cu judetul Teleorman, împartind câmpia Gavanu -Burdea ; la vest cu judetele Olt si Vâlcea, limita urmând cumpana de ape dintre bazinele Oltului, Argesului si Vedei. Judetul prezinta, succesiv, de la nord spre sud, toate cele trei forme de relief caracteristice: munti, dealuri, câmpii.

Predomina dealurile care ocupa mai mult de jumatate din suprafata. Muntii reprezinta 25% din teritoriul judetului si fac parte din Carpatii Meridionali, respectiv versantul sudic al Masivului Fagaras, care se întinde între culoarul Rucar-Bran si defileul Oltului. Zona deluroasa subcarpatica ocupa 55% din suprafata judetului, fiind formata din Subcarpatii Getici si Podisul Getic, alcatuit la rându-i din platformele Cândesti, Arges si Cotmeana. Subcarpatii sunt formati dintr-o alternanta de munti marunti, ce depasesc doar pe alocuri 1000 m altitudine, având înaltimi medii de 800 m.

Trecerea de la Subcarpati la dealurile de platforma se face printr-o zona de contact mai joasa, alcatuita din mici depresiuni, cum sunt cele de la Curtea de Arges si Domnesti. Zona de câmpie reprezinta 20% din teritoriu si se întinde în partea sudica a judetului. În partea ei de nord caracterul este piemontan, marcat de terasele etajate ale râului Arges. Directia principala de patrundere catre municipiul Pitesti, resedinta judetului, este orientata dinspre sud catre nord, trecând de la câmpie în zona deluroasa în care se si afla Pitestii, care concentreaza toate caile principale de comunicatie ale judetului.

Teritoriul judetului cuprinde doua bazine hidrografice: bazinul Arges (în zona muntoasa si cea deluroasa ) si bazinul Vedea ( în zona deluroasa si cea de câmpie). Judetul are o suprafata de 6.801 kmp si o populatie de aproape de 676.000 locuitori, care traiesc în 3 municipii, 3 orase si 93 de comune. Dupa reforma administrativ-teritoriala din anul 1968 în actualul judet Arges a fost înglobat teritoriul istoricului judet Muscel (devenit sub comunisti raion) cu resedinta la Câmpulung. Aceasta paleta geografica variata confera judetului o zestre peisagistica bogata, pigmentata cu frumuseti naturale seducatoare si cu monumentele care atesta o îndelunga istorie; zona rurala pastreaza si azi valori etnografice pline de originalitate, începând cu arhitectura caselor, portul popular si arta decorativa.

Municipiul Pitesti, resedinta judetului, are o populatie de peste 187.000 locuitori, români în proportie de 99,2%. Sub raport etnic, populatia este, asadar, extrem de omogena. Din punct de vedere religios, de asemenea - 98,65 la suta fiind de religie ortodoxa. Populatia municipiului este relativ tânara, 34% situându-se între 30 si 50 de ani si doar 16% depasind aceasta vârsta. 26,4% se situeaza între 15 si 29 ani, iar 23,6% sub 15 ani. De-a lungul timpului plaiul argesean a fost favorizat de pozitia lui geografica deosebita, de întretaierea unor drumuri comerciale si cai de comunicatie care asigurau multiple si permanente legaturi între localitatile de câmpie, deal si munte, între estul ti vestul Tarii Românesti, între aceasta si Transilvania ( prin culoarul Rucâr-Bran), apoi, prin defileul Oltului si al Dunarii la sud, între Europa Centrala si Peninsula Balcanica. Impunându-se ca important centru economic, politic si cultural, din anul 1977, municipiul Pitesti a fost trecut în categoria marilor orase. Pe parcursul a 163 de ani, populatia localitatii a crescut de circa 45 de ori, iar, în ultimii 20 de ani, populatia s-a dublat. Prin actiunea de sistematizare si largire a perimetrului orasului, au aparut cartiere noi ( Calea Bucuresti, Centrul, Victoriei, Moir Sontu, Câmpineanu, Viilor, Eremia Grigorescu, Trivale, Gavana, Nicolae Balcescu, Cartierul Petrochimistilor, Craiovei, Exercitiului, Razboieni etc.).

În 1994 s-a aprobat investitia necesara construirii unui nou local pentru Biblioteca Judeteana Arges, cu o sprafata de 4.000 mp distribuiti, pe patru nivele. Va fi dat în folosinta în prima jumatate a anului 1999 si va oferi cititorilor din Pitesti si din judet o larga paleta de servicii cu cartea. Întregul sistem de informare, evidenta si activitate vor fi trecute pe calculator în cadrul unei retele informatice proprii care va fi racordata la terminala Bibliotecii Nationale a României. Noua constructie, care presupune o investitie de 20 miliarde lei, a fost proiectata de S.C. "Proiect Arges" si este construita de S.C."SOCOMAR" S.A. Pitesti. Întreaga investitie a fost asigurata de catre Consiliul Judetean Arges. În anul 1997 încep lucrarile de extindere a Muzeului Judetean Arges.

Un alt oras important, Câmpulung -Muscel, se gaseste la 50 km nord de Pitesti. Este o asezare veche, fosta capitala a Tarii Românesti, al carui nume raspunde exact situarii sale geografice: un câmp alungit între dealuri, catre munte.( Campolongo, toponimic latin medieval, care apare si în alte tari de limbi neolatine). Orasul se întinde pe valea Râului Târgului, având aproape 45.000 locuitori. Ambianta naturala e plina de poezie. Orasul pastreaza vie amintirea începuturilor istoriei medievale românesti, din care ne-au ramas monumente evocatoare. Dupa 1970 a cunoscut o remarcabila dezvoltare industriala.Cel mai important obiectiv de acest fel este Uzina de autoturisme de teren ARO.

Orasul Curtea de Arges se afla la 38 km nord de Pitesti, dispus si el în forma alungita pe malurile râului Arges. Are circa 35.000de locuitori. Dupa cum îl arata si numele a fost, de asemenea, resedinta voievodala a Tarii Românesti, perioada din care dateaza monumente si vestigii istorice de prima importanta.

În economia moderna a orasului se distinge fabrica de portelan ARPO, cu o puternica piata de desfacere externa. Privatizata recent, prin asociere cu un partener din Germania, ARPO a reusit sa-si mareasca în scurt timp capacitatea de productie. Pe harta turistica a României orasul constituie o baza pentru amatorii de drumetie alpina, fiind punct de plecare pentru drumul Transfagarasan, spre cetatea Poenari si spre cabanele Bâlea-Lac, Capra etc. din muntii Fagaras.

Orasul Mioveni, aflat în apropierea Pitestilor, este asezat pe valea râului Argesel si are o populatie de 35.000 de locuitori. Peisajul urbanistic s-a îmbogatit cu frumoasa cladire a Casei de Cultura, în parcul careia a fost amplasat bustul filozofului Petre Tutea (originar din Boteni).
Orasul Costesti este situat la 25 km sud de Pitesti, în lunca râului Teleorman, având o populatie de circa 12.000 locuitori. S-a format din vechea comuna Costesti si din 6 sate situate între 4-8 km la nord -vest de aceasta, având o dispunere alveolara în curs de sistematizere.

Orasul Topoloveni se afla la 20 km sud-est de Pitesti, în lunca râului Arges, si detine o populatie de circa 10.000 locuitori. Este un oras nou, în curs de dezvoltare economica, format din vechea comuna Topoloveni si 4 sate situate la nord de aceasta, pe doua cai de comunicatii perpendiculare, principala fiind drumul national Bucuresti-Pitesti.
Comunele judetului însumeaza 578 sate. Sunt dispuse în general pe vaile râurilor si de-a lungul soselelor, cu mici intervale sau chiar unite între ele.

Judetul dispune de multiple si variate resurse naturale, dar cele care au o importanta deosebita pentru potentialul economic sunt zacamintele de carbuni, titeiul si gazele naturale, sarea, calcarul, argila, precum si întinsele suprafete de paduri, pasuni si fânete naturale. O deosebita valoare economica o reprezinta potentialul hidroenergetic al râului Arges si al afluentilor lui. Agricultura se practica pe o suprafata de 349 mii ha, din care 130 mii ha terenuri arabile, 110 mii ha pasuni si fânete naturale si 59 mii ha vii si livezi de pomi fructiferi.

Fondul forestier ocupa o suprafata de 289 mii ha, din care 95% se gaseste în zona de munte si deal, dominata de conifere si foioase.

Reteaua de cale ferata însumeaza 198 km, având ca punct central Pitesti, prin care trece magistrala feroviara Bucuresti- Timisoara. Trei linii ferate secundare fac legatura între resedinta judetului si orasele Câmpulung, Curtea de Arges si Costesti.

Urmele de cultura materiala descoperite pe teritoriul judetului atesta existenta unor comunitati omenesti înca din paleolitic, îndeosebi pe vaile râurilor. Alte numeroase descoperiri arheologice contureaza perioada neoliticului si a epocii bronzului. În prima vârsta a fierului existau deja puternice comunitati geto-dacice, care aveau în zona puncte fortificate ( dava). În secolele urmatoare acestea s-au consolidat si s-au dezvoltat continuu, precum cea de la Cetateni, de pe cursul superior al Dâmbovitei, important centru economic, ce facea legatura între populatia de la nordul si de la sudul Carpatilor Meridionali , între lumea greco-romana si cea orientala. Asezarea de la Cetateni a jucat un rol deosebit în actiunea regelui Burebista, contemporan cu Iulius Caesar, de unificare a tuturor uniunilor de triburi geto-dace într-un mare regat.

Zona apartinea dacilor ordesseni ( care au dat si numele râului Arges - Ordessos), pomeniti de istoricii si geografii antichitatii.

În timpul stapânirii romane (106-271) teritoriul judetului era parte componenta a provinciei imperiale Dacia, garnizoanele stationate pe Limes Transalutanus asigurând apararea granitei de est a acesteia. Se pastreaza urme de drumuri si castre romane la Urlueni, Fâlfani, Sapata de Jos, Albota, Purcareni, Jidava si Rucar; cel mai bine conservat este castrul de la Jidava, aflat la sud de orasul Câmpulung. Dupa retragerea armatelor si administratiei romane, în timpul împaratului Aurelian (271), populatia daco-romana a ramas pe loc, continuând sa-si desfasoare viata activa.

Acesta populatie a stat la baza genezei poporului român care a înfruntat statornic vicisitudinile Evului Mediu timpuriu marcate de ampla pendulare a popoarelor migratoare, de pe urma carora au ramas numeroasele vestigii materiale si tezaure descoperite la Sapata, Pitesti, Buzoiesti, Calinesti si Bârlogu.

Istoria medievala a Argesului este strâns legata de constituirea si consolidarea statului feudal centralizat si independent. Tara Româneasca (Valahia), fiind locul de unde a început acest proces istoric complex.

Conform Diplomei Cavalerilor Ioaniti, în anul 1247 pe teritoriul actual al judetului Arges exista un voievodat condus de Seneslau. Spre sfârsitul secolului al XIII-lea, legendarul voievod Radu Negru, refugiat de peste munti în aceste locuri datorita agresiunii ungurilor, care patrunsesera în Transilvania, preia initiativa luptei împotriva tatarilor ce stapâneau Câmpia Româna. Astfel, începe unificarea micilor formatiuni politice românesti de la sud de Carpati, si se pun bazele statului feudal Tara Româneasca (Valahia). Despre acest episod Letopisetul cantacuzinesc ) cronica a Tarii

Românesti din a doua jumatate a secolului al XVII-lea ) scrie:

"Iar când au fost cursul anilor de la Adam 6798 (1290-n.n.), fiind Tara Ungureasca (Transilvania-n.n.) un voievod ce l-au chemat Radu Negru Voievod, mare herteg pe Amlas si Fagaras, ridicatu-s-au de acolo cu toata casa lui si cu multime de noroade: români, papistasi, sasi, de tot felul de oameni, pogorându-se pe apa Dâmbovitei, început-au a face tara noua. Întâi au facut orasul ce-i zic Câmpul Lung.Acolo au facut si o biserica mare si frumoasa si înalta. De acolo au descalecat la Arges si iar au facut oras mare si si-au pus scaunul de domnie, facând curti de piatra si case domnesti si o biserica mare si frumoasa (...). Atuncea si Basarabestii, cu toata boierimea ce era mai înainte peste (râul) Olt, s-au sculat cu totii de au venit la Radul Voda Negrul, închinându-se sa fie sub porunca lui si numai el sa fie peste toti stapânitor. Si de atuncea s-au numit de-i zic Teara Româneasca. Si au domnit pâna la moarte, îngropându-l în biserica lui din Arges. Si au domnit ani 24".

În timpul domniei lui Basarab I ,resedinta domneasca de la Curtea de Arges devine capitala noului stat centralizat Tara Româneasca ( Valahia).

La începutul secolului al XIV-lea (1330), în locul numit Posada s-a desfasurat o crâncena batalie prin care domnul Valahiei, BasarabI (1310-1352), a obtinut o rasunatoare izbânda împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, care dorea sa-si consolideze suzeranitatea la sud de Carpati. Aceasta victorie a consacrat independenta statului cetralizat Tara Româneasca. Celebra Cronica pictata de la Viena ( Cronicon pictum Vindobonense) înfatiseaza ( prin miniaturi) luptele de la Posada. Dupa batalie, capitala este mutata la Câmpulung, unde Basarab zideste Biserica Domneasca, unul dintre cele mai vechi monumente de arta feudala româneasca.

La Curtea de Arges Basarab I construieste Biserica Domneasca Sf. Nicolae ( pe locul altei biserici, din secolul al XIII-lea ), primul monument religios de mare amploare ridicat în Tara Româneasca, devenit loc de veci pentru unii voievozi români si pastrat în stare buna pâna în zilele noastre.

În Evul Mediu agricultura, mestesugurile si comertul cunosc o evolutie continua, influentând dezvoltarea târgurilor si oraselor feudale, în mod deosebit a Câmpulungului, Curtii de Arges si a Pitestilor.

*

În judetul Arges se pastreaza reprezentative monumente istorice si de arta feudala. În afara primelor resedinte domnesti de la Curtea de Arges si Câmpulung mai amintim:
Manastirea Cotmeana, ctitoria domnitorului Mirea cel Batrân (1386-1418),monument reprezentativ pentru perioada de asimilare a arhitecturii muntenesti din secolul XIV. Biserica manastirii este construita din caramida, decorata în exterior cu o succesiune de firide cu arhivolte marcate prin discuri de ceramica smaltuita, asemenea multor monumente bizantine din secolul XIII-XIV.

Catatea Poenari, construita, pentru a servi ca refugiu, pe un vârf de munte greu accesibil, strajuind cheile râului Arges. A fost ridicata de primii domni Basarabi în sec. XIV, marita apoi de domnitorul Vlad Tepes, cel cunoscut sub numele de Dracula ( devenit personaj fantastic în celebrul roman cu vampiri a lui Bram Stoker). Porecla i se trage de la tatal sau, distins în Apus cu "Ordinul Dragonului ". Dragon devine în limba româna veche drac, iar Vlad era "Draculea", ( forma veche de genitiv, adica "al lui Dracu", adica fiul lui Vlad Dracul ). Deci Vlad Dracul este o simpla porecla, iar Dracula, nume ce a facut înconjurul lumii - o inventie literara.
Manastirea Glavacioc, mentionata înca din 1441, refacuta de Vlad Calugarul (1482-1495), care a folosit-o deseori ca resedinta domneasca.

Manastirea Aninoasa, valoros ansamblu arhitectonic de traditie brâncoveneasca, construita în 1677 de boierul Tudoran Vladescu.

De istoria plaiurilor argesene tin si numeroase alte marturii de cultura:
Domnitorul Neagoe Basarab ( 1512-1521), unul dintre capetele luminate ale Renasterii românesti, a scris (probabil la resedinta voievodala de la Curtea de Arges), o fascinanta opera politica si literara: Învataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie. Lucrarea este importanta prin continut de etica politica crestina, pentru istoria relatiilor dintre Biserica si Stat, dar mai ales datorita accentului pus pe elementul moral în diplomatie. Opera lui Neagoe Basarab, domnul Valahiei, a intrat rapid în circulatie la curtile domnesti si nobilare, ca model de educatie pentru tineri si ghid moral pentru activitatea publica.

Acest veritabil monument de arta politica renascentista era investit în acele timpuri cu o autoritate politica atât de mare, încât însasi Patriarhia de la Constantinopol i-a conferit har divin si l-a folosit ca sursa de criterii pentru selectionarea si garantarea înaltei demnitati de pontifex maximus (Basileu).

La Câmpulung a fost conceput, în 1521, cel mai vechi text românesc pastrat în limba româna, Scrisoarea lui Neacsu din Câmpulung catre judele Brasovului, Hans Benckner, prin care-l anunta pe acesta din urma de pregatirea unei invazii turcesti.

Document de maxima importanta pentru istoria limbii si literaturii române, scrisoarea este cea mai veche marturie a stilului epistolar în limba româna si dovedeste totodata strânsele legaturi economice si politice dintre cele doua tari românesti, Valahia si Transilvania.

În anul 1635 domnitorul Matei Basarab a înfiintat o tipografie la Câmpulung, iar apoi în 1643, prima fabrica de hârtie din tara.

*

Cine viziteaza astazi orasul CÂMPULUNG asezat la poale de munte, afla importante obiective turistice, precum: Biserica Negru Voda, cu Casa Domneasca si impresionantul turn-clopotnita, ansamblu ce aminteste de întemeierea Tarii Românesti, de catre legendarul principe, coborâtor din Transilvania.
Muzeul de etnografie, adapostit într-o superba casa în stil românesc, în care sunt expuse interioare tipic muscelene, mobilier unelte si tesaturi reprezentative pentru zona.

Pe drumul catre Dragoslavele se înalta Mausoleul de la Mateias, o constructie ampla care cinsteste memoria eroilor români cazuti în primul razboi mondial. Un turn înalt domina terasa spre care urca scari monumentale. Se afla aici un osuar, o capela, iar în muzeu interesante diorame cu scene de front.

La Curtea de Arges, si-au avut scaunul voievozi de renume: Basarab I, Vladislav I Vlaicu ( 1364-1377), Dan (1383-1386), Radu I (1377-1383) si Mircea cel Batrân (1386-1418) a carui lunga domnie a fost numai plina de fapte vitejesti, ci si o perioada de mare prosperitate pentru Tara Româneasca. Rasunatoarea lui izbânda din 17 mai 1395 de la Rovine, împotriva oastei otomane conduse de sultanul Baiazid Fulgerul, a avut un mare ecou european.

Ansamblul Curtii Domnesti, din care au ramas doar ruine si urme ale zidului de incinta, pastreaza-bine conservata - Biserica Domneasca, purtând hramul Sfântului Nicolae, înaltata la jumatatea secolului al XIV-lea. Arhitectura bisericii se remarca prin liniile sale pure dupa modelul clasic bizantin, cu un exterior simplu, plin de distinctie. Naosul adaposteste o necropola voievodala în care se afla 14 morminte, printre care cele ale lui Vladislav I Vlaicu, Dan I si Dan al II-lea. Frescele din biserica, de asemenea de factura bizantina, se remarca prin aceeasi eleganta hieratica.

Situate pe un platou înalt, ruinele Sân Nicoara, aflate nu departe de Curtea Domeasca, sunt ale unei biserici prabusite (de la sfârsitul sec. XIII), atestând un frumos exemplar de stil bizantin. Cercetatorii releva faptul ca zidaria, construita dintr-o alternanta de rânduri de piatra si caramida, marcheaza faza de început a arhitecturii românesti.

Monumentul cel mai impresionant ramâne însa actuala Biserica Episcopala ( cunoscuta si sub numele de Manastirea Curtea de Arges ), ctitorita si sfintita de Neagoe Basarab în 1517. Înaltata pe un soclu înalt si larg, biserica are un echilibru al volumelor si o suplete iesite din comun. Edificiul se înalta în doua registre, despartite printr-un brâu de piatra torsionat. Registrul inferior, mai amplu, e împartit în panouri dreptunghiulare, iar chenarul sculptat al fiecarui panou încadreaza ferestrele. Registrul superior are panouri semicirculare, firide înconjurate de ornamente, iar la întretaierea arcurilor se afla mici discuri cu câte un porumbel de piatra aurit, tinând în cioc un clopotel ce suna la adierile vântului. Cele patru turle sunt bogat decorate, primele doua, de pe pronaos, torsionate una catre cealalta, confera ansamblului o linie de o eleganta impresionanta, cu totul originala.Suprafata ocupata de biserica este de 756 mp, iar înaltimea, pâna la vârful turlei mari de 31 m. Întregul ansamblu are un echilibru si o noblete care-i dau valoarea de reala bijuterie, unica în istoria arhitecturii din Europa de sud - est.

În interior îsi dorm somnul de veci Neagoe Basarab, ctitorul, sotia sa Doamna Despina si patru dintre copii lor. Se afla aici si mormintele regelui Carol I ( 1866 -1914), fauritorul României moderne, cel al sotiei sale, regina Elisabeta, ca si cele ale regelui Ferdinand I ( 1914 - 1927 ), marele întregitor de tara si al reginei Maria. Un arc de istorie zbuciumata, plina de jertfe si calauzitor de idealuri îi uneste pe primii regi ai României cu predecesorii lor din epoca voievodala. De Manastirea Curtea de Arges este legata una din cele mai reprezentative creatii ale folclorului literar românesc. Este vorba de Legenda Mesterului Manole, pregnanta metafora a ideii de jertfa întru creatie.Povestea spune ca domnitorul Negru Voda porunceste " celor noua mesteri mari" condusi de mesterul Manole sa-i ridice o biserica frumoasa cum alta nu mai era în lume. Mesterii se apuca de treaba cu însufletire, dar, ca într-o stradanie sisifica, tot ceea ce ridicau ziua, noaptea se naruia. La o vreme, în vis, un înger îl vesteste pe Manole ca zidurile nu vor dura decât daca un suflet viu va fi închis în ele. Toti mesterii se leaga cu juramânt sa împlineasca jertfa zidid-o de vie pe prima dintre sotiile lor care va veni cu merinde, dar toti, în afara de Manole, dau de stire nevestelor lor sa nu porneasca pe drumul fatal. Astfel ca în ziua marii încercari Ana, frumoasa sotie a lui Manole, care mai astepta si un copil, ajunge prima, în ciuda piedicilor de tot felul care i se pun în cale. Cu sufletul frânt , Manole o aseaza în zid pe credincioasa Ana si o zideste. Jertfa da roade, biserica înaltându-se acum trainic într-o splendoare nemaivazuta. Dar tragedia jertfei nu se opreste aici. Privind lucrarea desavârsita, domnitorul porunceste sa li se ia mesterilor scarile de coborâre. Condamnati astfel la pieire, mesterii vor duce în moarte secretul edificarii acestei unice frumuseti. Asemeni lui Icar, Manole ticluieste însa aripi de sindrila cu care spera sa poata pluti lin pâna la pamânt. Dar se prabuseste în apropierea mânastirii, preschimbându-se într-un izvor cu apa limpede, care curge si astazi: Izvorul Mesterului Manole.

*

În epoca moderna a istoriei României, Argesul a constituit scena desfasurarii unor semnificative evenimente social – politice si culturale. El a reprezentat, în timpul revolutiei din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, o adevarata punte de legatura între diferite centre si zone ale tarii. În vremea Revolutiei române de la 1848, s-a arborat si în Arges tricolorul: rosu, galben si albastru, devenit drapelul national, pe care erau înscrise cuvintele: dreptate, fratie. De altfel, majoritatea membrilor Guvernului revolutionar provizoriu de la 1848 erau originari din Arges.

În Razboiul de Independenta al României (1877-1878) ostasii argeseni au dat un important tribut de sânge în marile lupte de la Grivita, Plevna si Smârdan, care au marcat victorii românesti hotarâtoare în campania ruso-româna împotriva Imperiului Otoman, dusa pe teritoriul Bulgariei (eliberata si ea de sub turci cu acest prilej). Populatia judetului a adus multe sacrificii si în timpul primului razboi mondial, în luptele grele de la Rucar, Dragoslavele, Mateias si Valea Mare-Pravat ( loc în care a fost ridicat un mausoleu ), precum si în luptele decisive de la Marasti si Marasesti, în Moldova, unde ostasii argeseni s-au acoperit de glorie.

Mai apoi , unirea Basarabiei, Bucovinei si a Transilvaniei cu România, în 1918, a fost primita cu mult entuziasm de argeseni prin întruniri, demonstratii, articole si telegrame de presa.

În timpul celui de-al doilea razboi mondial, atât pe frontul de Est, cât si pe cel de Vest, soldatii argeseni si-au jertfit viata pe altarul patriei, multi numarându-se printre cele 800.000 de jertfe omenesti pe care românii le-au dat în acea conflagratie mondiala. ( Din punctul de vedere al contributiei, în trupe si tehnica de lupta, România a fost, în timpul cât a luptat alaturi de Aliati, a patra natiune de pe frontul antihitlerist din Europoa).

*

Tinut de istorie si legenda, de trairi si împliniri, judetul Arges, ofera celui care-i strabate drumurile peisaje de vis, monumente, muzee, case memoriale, colectii folclorice, într-un spatiu care constituie una din zonele etnografice cele mai importante ale României.

Unele sate din zona submontana sunt situate în peisaje ca de balada pastorala, cu elemente etnografice cuceritoare, ca de pilda Leresti, un sat turistic de prim rang.

Un sejur petrecut aici nu poate fi iutat de nimeni. Si nu doar datorita peisajului, ci si gratie multor altor elemente – cultura populara, datinile, arhitectura taraneasca, bucataria traditionala. La rândul ei, comuna Stefanesti este renumita prin podgoriile sale apreciate de calatorii straini înca din secolul al XVII-lea. Aici se afla Statiunea de Cercetare Viniviticola recunoscuta nu numai în tara, ci si în afara ei, pentru soiurile de struguri de masa si vinurile alese, rod al creativitatii specialistilor argeseni.

Arhitectura populara din Arges se distinge prin eleganta si functionalitate. Bogatele paduri au oferit material de constructie din belsug, astfel încât casele taranilor argeseni, erau construite, în secolul trecut, în proportie de peste 90 la suta din lemn. Aveau unul sau doua niveluri, cu pridvoare largi, sprijinite pe stâlpi, atât la parter, cât si la etaj, deschise spre natura ambianta, cu care comunicau armonios. De remarcat decoratiile balustradelor traforate, sau ale capitelurilor de zidarie ale stâlpilor de cerdac, de regula ornamentate cu motive geometrice.

În zonele pomicole si viticole, casele au pivnite, de obicei sub foisorul de la intrare, unul sau doua niveluri, pod si acoperis de sindrila în patru ape. Desi casele de lemn au ramas azi foarte putine, fiind înlocuite cu constructii noi de zidarie si beton acestea din urma pastreaza multe elemente traditionale – stâlpi, coloane sau pilastri, terase acoperite si foisoare.

La fel de valoros este si portul argesean, mai ales cel al femeilor: ia, fota si marama, caracteristice pentru acest port, sunt veritabile opere de arta. Sunt vizibile influentarile reciproce dintre tinuturile argesene si zonele învecinate, dar argesencele au conferit costumului lor originalitate prin elementele decorative noi si prin tehnici ornamentale inedite. La ii câmpurile albe ale tesaturii sunt subtil acoperite de un caleidoscop de broderii multicolore pe piept, pe umeri si pe mâneci. Fota este si ea scânteietoare, tonul întunecat al tesaturii fiind acoperit de broderii în care firele aurii sau argintii delimiteaza marile câmpuri ornamentale. Voalul vaporos al maramei completeaza portul. Îmbracate astfel, femeile argesene par domnite coborâte din tablouri.

Folclorul, dansurile, arta decorativa, tehnica mobilierului completeaza cu specificul lor aceasta zona etnografica. De multe generatii, din mama în fiica, femeile au învatat sa înteleaga natura si au reprodus-o, cosând cu acul altite si alesaturi esentializate în motive geometrice sau fitomorfe. E ca si când ar povesti pe pânza imaculata un basm colorat, venit din strafunduri de vreme.

Aceasta întreaga cromatica e prezenta în peisajul satelor argesene, multe din ele înconjurate de ramurile prunilor cu fructe albastre, sau de ciorchinii aurii de struguri de prin podgorii. Aceste doua “embleme “ ale locului sunt transformate în cunoscuta tuica de Pitesti ( bautura spirtoasa distilata din fermentatul prunelor ) si în vinuri de vie selectionata .

Într-un asemenea context, turistul intra cu încântare în contact cu bogatul patrimoniu istoric si cultural al Argesului.

La Golesti ( comuna Stefanesti), conacul boierilor Golescu adaposteste Muzeul memorial al familiei care a jucat un rol de frunte în istorie. Tot aici se afla si un muzeu al pomiculturii si viticulturii, îndeletniciri argesene de traditie.
Din Arges sunt originari câtiva mari oameni ai tarii, personalitati marcante ale vietii politice. Printre ei: Ion C. Bratianu , conducator al Revolutiei de la 1848 din Tara Româneasca, unul din militantii Unirii din 1859, act care a pus bazele statului român modern;

Ionel I.C.Bratianu , prim-ministru al Româneiei ( în sase legislaturi între 1908-1927), artizan al Marii Uniri a românilor de la 1 decembrie 1918, care a marcat încheirerea procesului de desavârsire a statului national unitar român.

Ion Mihalache, originar din Topoloveni, învatator, erou al primului razboi mondial, fondator si presedinte al Partidului Taranesc , deputat, ministru, presedinte al Partidului National Taranesc, mort în închisorile comuniste în 1963.

Apoi Armand Calinescu ( lider al P.N.T., apropiat al regelui Carol al II-lea, prim–ministru, asasinat de legionari în septembrie 1939) si Ioan Antonescu ( maresal, conducator al statului între 1940-1944, judecat, condamnat si executat în 1946).

Tot din Arges provin importanti oameni, precum Patriarhul Justin Moisescu, pictorii G.D.Mirea, Costin Petrescu ( autorul monumentalei fresce circulare din sala Ateneului Român de la Bucuresti ), Rudolf Schwietzer-Cumpana, medicii I. Nanu-Muscel si C.I.Parhon, scriitorii Ion Barbu, Tudor Musatescu si altii. Marele romancier Liviu Rebreanu a cumparat în Arges o casa în care se retragea sa creeze, ca si poetul George Topârceanu.

Sfârsim aici periplul prin timpurile si locurile Argesului si va invitam sa-i deslusiti chipul rasfoind paginile bogate în imagini care urmeaza.

Mănăstirea Argeşului