Episcopia Argesului si Muscelului / Prezentare

PAGINI DE ISTORIE

...... Printre cele mai vechi aşezări de care vorbeşte istoria noastră se număra şi Curtea de Argeş cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificaţiile sale de piatră şi puţul care o legă direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor şi biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii aşezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeş de mai târziu.
...... Dintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, din câte au impodobit Argeşul vioevodal, de bună seamă că biserica înălţată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcţie de artă şi arhitectură bisericească.

PAGINI DE ISTORIE

...... La Curtea de Argeş a fiinţat, la începuturile ei, Mitropolia Ungrovlahiei, apoi, aici a rămas doar sediul unei episcopii, desfiinţată în timpul comunismului şi refăcută în anul 1990.

MĂNĂSTIREA ARGEŞULUI

...... Argeşul a dat Ţării Românilor şi lumii două capodopere de ordin spiritual strâns legate între ele. Este vorba de Mănăstirea din Curtea de Argeş, ctitorie a voievodului Neagoe Basarab şi Legenda "Meşterul Manole", creaţie genială a marelui poet anonim care a fost poporul nostru.
...... Referitor la sfântul locaş de cult, zidit între anii 1512-1517, ne-a rămas o însemnare de o valoare documentară deosebită, făcută în anul 1654, de călătorul străin Paul de Alep. Acesta consemna, printre altele: "Auzisem de la mai mulţi oameni că în acest ţinut al Ţării Româneşti se află o mănăstire domnească ... După spusele lor nu are egal în ceea ce priveşte frumuseţea arhitectonică ... Se numeşte mănăstirea Argeş ... Această biserică este o minune în lume".

......Începută în 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos lucrările ei s-au încheiat trei ani mai târziu, aşa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de "mănăstirea domniei mele de la Argeş", şi să-i hărăzească"vama ce este la Ocna Mică de la Târgovişte..". Ascultând nu numai legenda, ci şi unele ştiri istorice, se pare că din lipsa de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsa de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veşnice a lui Neagoe Basarab.
.....Aşadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumaţi (1522-1629), odată urcat pe scaun, a consfinţit continuarea decorării aşezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menţionează şi numele lui Dobromir zugravul.
.....După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundaţiile unui locaş mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Ţării Romăneşti. Pe aceasta, Neagoe găsind-o "dărâmată şi neîntărită .. a zidit-o şi înălţat-o din temelii", fapt pe care un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, îl întăreşte. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş cunoscută din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopală", când a devenit reşedinţa Episcopiei Argeşului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, monumentul cel mai de seamă, şi una dintre cele mai reprezentative constructii al sale.
.....Ca atare o pomenesc documentele şi o amintesc toţi călătorii străini, care şi-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, consideră vechea aşezare a lui Neagoe drept "una din minunile lumii". Aceleaşi cuvinte de înaltă preţuire le notează, în 1794, şi englezul Robert Ainslie şi - mai târziu - pictorii Bouquet şi Lancelot, ale căror insemnări de călătorii şi stampe au făcut să circule şi în afara graniţelor ţării faima mănăstirii lui Neagoe Basarab. [ ... continuare ... ]